{
    "meta": {
        "serviceProvider": {
            "name": "Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanties, TELOTA - IT\/DH",
            "link": "https:\/\/www.bbaw.de\/en\/bbaw-digital\/telota"
        },
        "dataProvider": {
            "name": "Classical Language Dictionary",
            "link": "https:\/\/cld.bbaw.de"
        }
    },
    "query": {
        "self": "https:\/\/cld.bbaw.de\/api\/dictionary\/lemma\/corripio?language=lat&options=case-sensitive",
        "searchDate": "2026-05-12 20:24:49",
        "searchFor": "lemma",
        "searchTerm": "corripio",
        "language": "LAT",
        "options": {
            "strict": true,
            "case-sensitive": true,
            "regex": false,
            "simplified": false
        }
    },
    "data": [
        {
            "lemma": "corripio",
            "meanings": 1,
            "language": "lat",
            "descriptions": [
                {
                    "dictionary": "Lewis Short",
                    "reference": "Charlton T. Lewis, Charles Short, A Latin Dictionary",
                    "source": "https:\/\/www.perseus.tufts.edu\/hopper\/text?doc=Perseus:text:1999.04.0059",
                    "description": "(verb) : cor-rĭpĭo (conr-), rĭpŭi, reptum, 3,  rapio\n* To seize or snatch up, to collect, to seize upon, take hold of (very freq., and class. in prose and poetry).\n* Lit.\n* In gen.: hominem conripi ac suspendi jussit in oleastro,Cic. Verr. 2, 3, 23, § 57; Caes. B. C. 3, 109; cf. Ov. M. 9, 217 al.: arcumque manu celeresque sagittas,Verg. A. 1, 188; cf.: lora manu,Ov. M. 2, 145: fasces,Sall. C. 18, 5: arma,Vell. 2, 110 et saep.: corpus, to rise up quickly, start up: ex somno,Lucr. 3, 164; Verg. A. 4, 572: de terrā,Lucr. 4, 1000: e stratis,Verg. A. 3, 176: se, to get or rise up hastily, to betake one's self somewhere, Plaut. Merc. 3, 4, 76; Ter. Hec. 3, 3, 5; Verg. A. 6, 472.—Poet.: viam, gradum, spatium, etc., to set out quickly, to pursue hastily, to hasten, hasten through or over: viam,Verg. A. 1, 418; Ov. M. 2, 158; Plin. Ep. 4, 1, 6: gradum,Hor. C. 1, 3, 33: spatia,Verg. A. 5, 316: campum,id. G. 3, 104: aequora,Val. Fl. 1, 132 al.: correptā luce diei,collected,Lucr. 4, 81.\n* Trop.\n* Of robbery, etc., to carry off, rob, plunder, take possession of, usurp: pecunias undique quasi in subsidium,Tac. A. 13, 18; cf.: bona vivorum ac mortuorum usquequaque,Suet. Dom. 12: pecunias,Cic. Verr. 1, 2, 5; Tac. A. 13, 31 fin.: sacram effigiem,Verg. A. 2, 167: praefecturas,Tac. A. 11, 8 al.\n* In Tac. freq. of accusations, to bring to trial, accuse, inform against: Vitellius accusatione corripitur, deferente Junio Lupo senatore,Tac. A. 12, 42; 2, 28; 3, 49; 6, 40 al.\n* Of fire, etc., or of diseases, to attack, seize, sweep, or carry away (freq. after the Aug. per.): turbine caelesti subito correptus et igni,Lucr. 6, 395; cf. Verg. A. 1, 45: flamma Corripuit tabulas,id. ib. 9, 537; so Ov. M. 2, 210 al.; and transf. to the person: ipsas ignes corripuere casas,id. F. 2, 524: nec singula morbi Corpora corripiunt,Verg. G. 3, 472; Cels. 6, 18, 9; Plin. 7, 51, 52, § 172: morbo bis inter res agendas correptus est,Suet. Caes. 45: pedum dolore,Plin. Ep. 1, 12, 4; rarely of death: subitā morte,Flor. 3, 17, 2: (ales) caeco correpta veneno,Lucr. 6, 823: (segetes) modo sol nimius, nimius modo corripit imber,Ov. M. 5, 483.—Absol.: si (paralytici) correpti non sunt, diutius quidem vivunt, sed, etc.,Cels. 3, 47, 4.\n* With the access. idea of lessening by compressing, to draw together, draw in, contract, shorten, abridge, diminish (rare; mostly post-Aug.): singulos a septenis spatiis ad quina corripuit. Suet. Dom. 4: impensas,id. Tib. 34; of discourse: quae nimium corripientes omnia sequitur obscuritas,Quint. 4, 2, 44; of words in the number of syllables (trabs from trabes),Varr. L. L. 7, § 33 Müll.; or in the length of syllables,Quint. 9, 4, 89; 10, 1, 29; and so of syllables (opp. producere),id. 1, 5, 18; opp. porrigere,id. 1, 6, 32, and later grammarians.—In time: numina corripiant moras,shorten,Ov. M. 9, 282: ut difficiles puerperiorum tricas Juno mulceat corripiatque Lucina?Arn. 3, 21.\n* To reproach, reprove, chide, blame (first freq. after the Aug. per.; not in Cic.): hi omnes convicio L. Lentuli consulis correpti exagitabantur,Caes. B. C. 1, 2: clamoribus maximis judices corripuerunt, Cael. ap. Cic. Fam. 8, 2, 1; so with abl., Suet. Aug. 53: impransi correptus voce magistri,Hor. S. 2, 3, 257: hunc cetera turba suorum corripiunt dictis,Ov. M. 3, 565 al.: ut eum non inimice corripere, sed paene patrie monere videatur,Quint. 11, 1, 68; Liv. 2, 28, 5; Suet. Calig. 45; Ov. M. 13, 69 al.: corripientibus amicis,Suet. Ner. 35.—As a figure of speech, Cels. ap. Quint. 9, 2, 104.\n* Of the passions, emotions, etc., to seize upon, attack (rare,   and mostly poet. or in post-Aug. prose): hunc plausus hiantem ... plebisque patrumque Corripuit ( = animum commovit),Verg. G. 2, 510: correpta cupidine,Ov. M. 9, 734; so id. ib. 9, 455: duplici ardore (sc. amoris et vini),Prop. 1, 3, 13: misericordiā,Suet. Calig. 12: irā,Gell. 1, 26, 8: militiā (poet. for militiae studio), Verg. A. 11, 584: imagine visae formae,seized, fascinated,Ov. M. 4, 676."
                },
                {
                    "dictionary": "TLL",
                    "reference": "Thesaurus Linguae Latinae",
                    "source": "https:\/\/thesaurus.badw.de",
                    "description": "s. <a href='https:\/\/tll-open.badw.de\/de\/thesaurus\/lemmata#30554'>TLL<\/a>"
                }
            ]
        }
    ]
}